duminică, 19 iunie 2011

LUMINA - revenire

La aceasta adunare sosesc eu, fratele tau LUMINA. Demult nu am venit si, iata, acum am poposit. Am poposit la tine si prin celalalt mesaj, dar am dorit acum la toti sa vin sa va vorbesc eu, LUMINA, si astfel poposesc.( suntem un grup mare impreuna) Sunt fratele de Acasa sosit aici, printre voi, demult venit si urmarindu-va cum va descurcati printre alte nevoi. V-am admirat si va admir caci mare este a voastra nesabuinta sa popositi aici in nesiguranta si-n silinta. Dar voi prin voi v-ati inaripat si din nevoi ati creat un univers inmiresmat. Sa vezi cum din gunoi cresc si rasar minunate flori e cea mai mare creatie ce ati daruit-o acestui univers. Aidoma balegarului, caci acum stiu si ce inseamna acesta, de acolo v-ati ridicat a voastre capsoare, fara lumina la inceput si doar ca mici scantei, ca viermii va impungeati si ingurgitati mizeria ce o faceati ca apoi, minune mare, sa vad rasarind spre soare flori, Flori ale Soarelui, Flori ale Curcubeelor si astfel, totul sa-naltati. Ati binecuvantat tot ce ati facut, ati inmiresmat tot pe unde ati pasit, ati creat intr-adevar si v-ati ridicat cum altii nu. Acum cand si eu am fost si am facut parte din echipe de salvare a planetei, acum si eu vin catre voi, intelegand si respectuos salutandu-va, vin acum a mea lumina sa o postez aici intre voi, ca intr-o vitrina, insa lumina mea va curge catre tot ceea ce voi ati dat, acel balegar acum inmiresmat, lumina mea curge si curata alaturi de voi tot ceea ce-a mai ramas de curatat. Caci, inca este, dragi frati, uitati de voi ca-ntr-o poveste. Acum cand multe-am invatat aici pe langa voi, ce-i drept cu multa rabdare, caci de multa rabdare am avut si eu nevoie si-am invatat rabdarea ce-nseamna, acum frumos aici cu voi ca la un sfat am poposit. Si aceasta lumina a voastra eu vin acum sa o privesc si cu ea sa ma impartasesc. Sunteti frumosi cum altii nu-s si mai frumoasa e stralucirea voastra acum cand prin toate ati trecut si parca mii de slefuiri ati perceput. Si iata cum din balegar voi ati rasarit ca mii de sori slefuiti si fatetati cum altii nu-s. Cuvant de spus am vrut acum si asta spus-am din a mea inima, din a mea simtire. Doresc sa adaug inspre voi mii de alte parti ale voastre tot mai mult sosesc, pe voi acum va completeaza si va insotesc. Asa cum eu venit-am de acasa, alti frati ai vostri sosesc, pe negandite la a voastra chemare, la a voastra Iubire. Voi, pur si simplu, acum cand straluciti atrageti de prin Infinit parti Sori ce voi sunteti si astfel gradina o umpleti. Acum inteleg caci acest balegar ca un ingrasamant il folositi si tarii voastre dar in dar voi fauriti, creand din tot ceea ce n-a fost cuvantat, creand din ceea ce n-a fost luminat a voastre vieti frumoase si diferite de tot ce pana acuma ati creat. Este atat de diferit ce voi acum lansati incat un univers sta si va priveste inmarmurit. Cum din aceasta mica planeta de mult uitata, chiar neluata in seama, voi deodata o vie Imparatie dezvaluiti cu mari comori ce privirile voastre daruite sunt de neinchipuit. Si astfel, un univers sta si va priveste cum dintr-un graunte ce uscat s-a crezut, o mare minune s-a ivit. Sunteti voi, dragii mei frati ! Si astfel vin la voi la sfat mandru si neintinat ca sa ma luminez cu voi si catre toti ce n-au crezut eu pot spune dintr-un glas: Acestia sunt ai mei frati ! Aceasta am dorit sa spun si tare mandru mi-s de voi, si zau, ca nu v-am crezut la inceput, dar acum cand vad ce se intampla aici, jos palaria eu pun si langa voi uimit raman, pentru a invata si a spune apoi unui intreg Univers.
LUMINA

Niciun comentariu: