Invitatie la Muntele Shasta

Bentita de pe frunte a inceput sa ma stranga pana ce durerea mi-a atras atentia si am trecut in planul interior; aici ma astepta preaiubitul meu indrumator si ghid Mahacohan.
Ne-a calauzit (pe mine si pe Renate), prin spatii cu o vegetatie luxurianta, pana am observat in zare Muntele Shasta cu mantia sa, alba de zapada.
Am multumit pt aceasta mare si neasteptata onoare de a intalni locuitorii Telosului.
In fata noastra a aparut o poarta cu cateva insemne in fata careia am cerut permisiunea de a intra. Cel care ne-a asteptat, a fost iubitul Dragon Albastru. Am intrat; simteam ca mergem prin mijlocul oamenilor; un culoar se facuse …. mergeam incet privind si oprindu-ne din loc in loc, caci simteam dragostea celor pe langa care treceam. Era bucurie de ambele parti.
Am mers pana in fata unor trepte unde ne-am oprit.
Aici am fost intampinate de marele Preot Adama, care ne-a invitat intr-un spatiu, in jurul unei mese. Ii simteam, dar ochii nostri nu reuseau sa-i desluseasca pe deplin: era Consiliul Batranilor.
Am luat loc la masa dupa ce ne-am inclinat in fata lor, in dreapta lui Adama. Il simteam pe Mahacohan in spate si stiam ca ne-a sustinut pt a primi aceasta invitatie.
Inimile noastre au emis lumina si iubire; la fel si ale lor. Nu auzeam ce ne vorbesc, dar cautam sa respiram constient pt a aduce cat mai multa energie/informatie in corpul fizic.
Infatisarea noastra era altfel decat suntem acum: eram blonde, cu ochi albastri si cu par foarte lung.
Langa noi a venit Celestia, sora lui Adama, care, tot timpul ne-a atins cu iubire si cu incurajare. Adama ne-a transmis ca acesta este familia noastra: amandoi emanau frumusete, blandete si iubire.
Noi am multumit, am recunoscut ca am uitat, dar ca ne deschidem inima pt aduceri aminte pt binele nostru suprem si binele suprem al umanitatii.
O lumina intensa s-a apropiat: era silueta unui barbat fara par, cu o mantie alba de lumina; corpul sau era numai energie alb-aurie in miscare; vedeam trasaturile conturandu-se in acel joc de foc: era Avatarul Lemurian; luminile lor s-au concentrat pe noi de simteai ca-ti sare inima din piept.
Din acest moment, masa s-a umplut cu monezi de aur - abundenta materiala - am multumit si am primit; din ochii lor, lasere s-au directionat catre noi - abundenta spirituala - acele lasere au format minunata geometrie sacra pe care corpurile noastre o absorbeau; ne-am lasat invadate de acele lumini/coduri - figuri geometrice in toate culorile, marimile, cristale piramidale multiplu fatetate; acestea se apropiau, te cuprindeau si se fixau in inima sau pe aura; unele se derulau incet lasandu-se privite, altele veneau cu viteza si dispareau undeva in tine; treptat, energia a scazut in intensitate si am simti ca a sosit momentul plecarii.
Ne-am inclinat in fata Batranilor Intelepti, am multumit Celestiei - careia i-am simtit iubirea ca o imbratisare - am multumit cu o mare recunostinta si iubire lui Adama si ne-am intors prin acelasi culoar facut de telosieni; primeam iubire si daruiam iubire.
Am simtit cand ne-am urcat in corpurile de lumina si insotite de Mahacohan am ajuns in corpul fizic.
Inca suntem uimite de aceasta invitatie si inca nu am absorbit complet energia daruita; iubirea noastra si recunostinta este imensa si o daruim fratilor si surorilor noastre din Telos. Lui Adama, Celestiei, Consiliului Batranilor si tot ce am primit impamantam si daruim, dorind sa devina o poarta de comunicare pt intreaga omenire.
Cu iubire … si inca putin ametite
Mihaela si Renate