Zamolxe
isi face simtita prezenta in fata noastra.
“- Muntii acestia, muntii, va sustin cu energia lor. Va invit si deschid
pentru voi poarta. Pasiti, pasiti in interiorul muntelui. Aici este un zacamant
de o mare forta si intelepciune spirituala. Acest zacamant va sustine in
evolutia voastra. Atingeti-l, simtiti-l, mirositi-l, gustati-l. Permiteti sa
patrunda in voi. El va ofera o sustinere foarte mare. Contine substante
necunoscute de voi, oamenii. Este o esenta de multiple aliaje extrem de sacre.
Cand spun sacru,inseamna de o mare puritate si elevare.”
Respiram si permitem aceste esente.
Zamolxe
ne invita sa iesim si sa ne continuam drumul.
A inchis poarta, a tras perdeaua de copaci. Ne
invita sa respiram.
Suntem desculti prin iarba inalta, suculenta,
verde, foarte proaspata, in spatele sau. Continuam sa mergem umplandu-ne cu prospetimea ei. Totul este verde in jurul nostru.
Un
verde viu, o impletire de culori si sunete de pasari ce fac trecerea spre o
frecventa mai subtila. Zacamantul energetic absorbit sustine aceasta schimbare interioara.
Continuam sa pasim, sa respiram, sa ascultam.
Zamolxe
ne invita sa pasim in apa Cernei si sa mergem prin apa. Simtim racoarea apei,
viteza ei de curgere, pietrele de sub talpi, aerul care ne mangaie pielea si
Soarele care ne mangaie corpul. Ajungem la o adancitura a raului si intram in
ea cu totul.
Respiram. Permitem apei sa spele, sa patrunda
toate celulele, toate programele, limitarile rezistentele cu care ne opunem
schimbarii.
Zamolxe
ne invita sa continuam drumul. Patrundem in alt munte, intr-un fel de hruba/
tunel si ajungem acolo unde este izvorul
apelor termale.
Uauu
!ce senzatie! Esti in mjlocul lor, traiesti ceva deosebit si te uiti lacom in
dorinta de a retine cat mai mult din
imaginea lor; este divin.
Torente
de ape curg peste tot in jur, rostogolindu-si jetul si vuind, acoperindu-te cu
acest vuiet. Vuietul vine de peste tot, iti vorbeste in felul sau. Stam si il
ascultam, este sublim. Intram intr-o uitare ciudata, contopindu-ne cu apele
fierbinti aburinde ce cad de peste tot
cautand iesirea catre suprafata muntelui.
Le binecuvantam si intram in ele.
Respiram
si permitem.
Ce
bogatie ne ofera!
Aducem
constiinta Eu Sunt in acest izvor si raspundem cu iubire la iubirea apelor.
E
momentul sa revenim, ne desprindem din imbratisarea lor si il cautam cu ochii
pe Zamolxe. Ne zambeste bland, stie ce am trait, intelege. Ne asteapta sa ne
revenim si cu multa blandete ne conduce pe drumul de intoarcere .
Multumim apelor. Zamolxe ne multumeste.
Multumim si noi si revenim cu constiinta in corp avand o stare de multumire si
recunostinta.
Permitem sa radiem, sa stralucim tot ce am
primit.
2017
05 03
Respiram.
Ma
conectez cu Divinitatea mea care transmite :
“- In aceasta zi, in acest acum, va desavarsiti. Este aidoma unei specializari
si va pregatiti continuu. Totul rasare din interior si dati drumul straturilor
nefolositoare. Mereu, mereu schimbati aceste haine pe masura ce va apropiati de
interiorul vostru. Sunteti tot mai luminoase, mai calde, imbietoare. Parfumul
vostru s-a schimbat. In fiecare din voi, noul se naste. Eliberati-va de
slabiciuni, tipare, programe limitative, situatii vechi.
Respirati pentru a misca energia
in voi pentru a fi mereu proaspata.
Respirati si atingeti-va cu mainile voastre stralucitoare. Atingeti tot
ce e mai sublim in voi, observati-va, constientizat-va clipa de clipa.
Ce am spus ? ce am facut ? cine sunt ? intrebari
declansatoare.”
2017
05 04
Poem
de iubire
Cu
iubire vin la tine
Visul
sa-ti impartasesc.
Eu
de-aici mult te iubesc.
Cand
tu iubire imi declari,
Eu
ma-n fiorez.
Si
ale mele valuri (energii)
Spre
tine proiectez.
Iubirea
noastra e sublima.
Este
parfum de trandafir,
Este
piscul cel stralucitor,
Este
visul de poet.
Toate
in tot, noi suntem.
Iubirea
mea, iti darui tot ce iti doresti.
Traieste-ti
visul, caci eu cu tine il impartasesc.
Sinele meu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu