Incheierea calatoriei interioare

Cristalul are o lumina alba, iar imaginea este de un diafan imaterial. Este la fel de luminos, atat in afara cat si in interior. De cum patrund in cristal, ghidul se infatiseaza: este vulturul solar. Cand isi deschide aripile, amplitudinea lor umple camera. Trec rapid prin fazele de acomodare cu cristalul si primesc din partea lui un fragment de cristal pe care il gust. Observ cum corpul devine aidoma cristalului, capat un efect translucid, transparent. Plec cu vulturul in zbor, de fapt in alt plan vibrational. Ajung intr-un spatiu total diferit, incepand cu aerul pe care il respir si terminand cu imaginile ce ma inconjoara, pe care incerc prin simturi sa le descifrez. Aerul sau atmosfera, pare a fi ca si cristalul din care sunt, usor albastrui. Nu sunt case; vad o locuinta asemena unui cort de indieni. Este o constructie ca o piramida mica, de inaltimea unui cort, cat sa stai bine in picioare. Se vad munti, campii, lacuri… Totul este foarte spatios. Nu exista sosele, nici blocuri… Langa mine sosesc doua fiinte; seamana cu noi la infatisare si sunt condusa de cei 2 catre micuta locuinta piramidala. (permit simturilor mele sa imi ofere toate informatiile, pt ca ochii interiori nu sunt suficienti). In jurul locuintei este o gradina foarte placuta: aer curat, proaspat, parfum discret, flori intercalate cu boscheti verzi; caldura e placuta. Simt ca pasesc pe iarba. Simt umbra copacilor. Se aude un susur de apa in departare. Am patruns in piramida-locuinta. Prima senzatie a fost de racoare placuta. Cei 2 imi spun ca ei regleaza prin intentie ambientul, caldura si lumina. Spatiul interior este circular. Ne-am asezat la o masa joasa si ma servesc cu 2 bauturi: apa si suc de fructe. Apa este foarte proaspata, alcalina si puternic revigoranta, cu o mare capacitate de absorbtie in corp, cu o putere tonica. Beau sucul. E un amestec de mai multe fructe zemoase, foarte bogat hranitoare. Pot depista gustul fiecarui fruct din compozitie. Constat ca toate simturile mele sunt mult activate, ca pot percepe zgomotele si din interior si pe cele din exterior, fara insa a ma deranja intensitatea. Constientizez ce conexiune puternica am cu Pamantul, dar si cu cateva constelatii. (Nu stiu care anume ) Intreb daca mai pot vizita ceva. Se ridica si ma conduc afara din locuinta. Am prilejul sa ii observ. Sunt aproape la fel, au parul negru pana la umeri, dar nu pot spune daca sunt baieti sau fete, sunt tineri si frumosi. Ei imi transmit ca sunt frati. Am ajuns in dreptul unui lac. Interesant ca parca nu se potrivesc cuvintele noastre acolo. Acea energie-lac, este vaporoasa. Am intrat in el fara sa ma ud si respiram in voie, indiferent la ce adancime ma duceam; cat si faptul ca vedeam bine sub acea apa. Iesind din lac, o pasare s-a asezat pe mana mea. Culorile erau nespus de vii, era blanda si a stat pana mi-am bucurat sufletul. Atunci am realizat starea emanata de tot acest loc: FERICIRE. Peste tot predomina aceasta. Stateam acolo langa ei, bucurandu-ma de ambient, devenind si eu fericita. Apoi a venit vulturul si a dat semnalul de plecare. Corpul meu era energizat la maxim, asa ca nu am insistat sa mai raman. Cei doi frati m-au invitat sa vin mai des pt a ma obisnui cu frecventa de aici. Vulturul m-a ghidat spre cristal si aici mi-am continuat drumul catre altar si apoi spre camera de vindecare, insa frecventa corpului crescuse si nu ma acomodam cu frecventa cristalului. Involuntar, am daruit frecventa la care eram, spatiului. In camera de vindecare, la lumina mea, a raspuns o alta lumina. Totul devenise orbitor, incat nu mai vedeam nimic; ma ghidam doar dupa starea de bine. Acea lumina era perfecta. Incet s-a conturat: corpul de lumina. Era corpul meu de lumina. Constient, acum am permis activare, unificare, totul. In altar, ma asteptau toti cei care timp de 33 de zile mi-au fost ghizi. Emotionanta reuniune si plina de bucurie. Am trecut pe la fiecare, imbratisand, multumind, pana cand am dorit sa fac corp comun cu ei, ca sa evit cuvinte inutile si doar fericirea sa se contureze. Aici se incheie cele 33 de zile, Il Camino, in spatiul meu interior impreuna cu un prieten cristal-un jasp rosu. Profunda recunostinta. M-a ajutat sa depasesc acolo unde am gasit teren denivelat, innoroiat chiar si grohotis si a fost langa mine in zborurile inalte din a caror frumusete mi-a facut placere sa impartasesc cu voi. M-a ghidat cu rabdare si daruire oferindu-si timpul si corpul sau : ii multumesc.