Zamolxe - Adanc lacas in inima muntelui

- Bun venit. Va imbratisez si va preiau in alte dimensiuni, tot pe Pamant, dar intr-un lacas sfant. Loc de taina a dimensiunilor strabune ce acum a sosit momentul sa il simtiti energetic, sa va contopiti cu ce este aici si sa va imbogatiti. Aceste bogatii strabune vi le luati, nu eu vi le daruesc, doar mergeti cu mine Zalmoxes, calatoriti cu mine pe aceste meleaguri strabune. Adanc lacas in inima muntelui, in inima muntelui iubit, foarte mult pazit, caci energiile strabune inca nu s-au gasit, dar din aceste energii, ceva va este cuvenit.
Asadar pasim alaturi si in drag munte inalt maret, cu plete albe de zapada, patrundem in interior si pe unda strabuna a geto-dacilor, patrundem. Porti energetice se deschid la comanda, pasii se afunda usor in energii, totul va intampina cunoscandu-va si cu caldura oferind acest spatiu calauzitor. Apoi noi coboram intr-un subsol pretios unde strabunii pus-au ale lor daruri, ale lor informatii. Ele se afla in cristale incrustate, printre lumini amestecate, in picuri dulci de apa, cantata.
- Dragii mei, pasiti printre aceste inscrisuri, atingeti, absorbiti si luati tot ceea ce de voi se prinde. Ele insele vor veni la voi, se vor contopi, vor clipoci, clinchete vor trezi si cu coduri din interiorul vostru se vor contopi. Naframe albe in jurul capului purtati, haina de borangic subtire stramutati si lungi odoare, asemenea unor trene, se contopesc, se unduiesc. Mii de simboluri va ating, lumini in voi, energii rascolesc, coduri se trezesc. Din adancul inimilor voastre, vanticel va adia si va porni catre inima muntelui. Si voi aveti de daruit muntelui la fel de mult cum el va daruieste si pastreaza aceste daruri. Inima de la inima se intalneste si se daruieste, caci totul se precupeteste si a voastra iubire cu a lui iubire fire lungi s-au impletit in infinit. Se vor inlantui si acest lacas il vor cuprinde. Mai mult, de aici spirale se vor tot lungi si fuior proaspat vor toarce, planeta invalatucind. In adierea vantului de primavara ce a sosit, voi veti intalni gandul stramosesc, iar vanticelul inimilor voastre, se va uni cu dulcea primavara, cantand in graiul stramosesc, intregului neam romanesc.
Mirifice lumini din voi acum pornesc
Si daruri multe catre ceilalti din exterior
Voi rausciti in dulce susur de izvor.
Impletind cununi catre ai vostri frati, surori.
Din prea inalt, lumini acum sosesc
Sa binecuvanteze ce ati primit,
Sa lumineze pe cei ce cu voi s-au contopit.
Mai mult, apoi din voi va rasari,
Caci voi, urmasi ai celor mari sunteti,
La fel de mari si de mareti
Si din a voastre frunti
Si din ai vostri ochi
Veti presara, lumina marilor poeti.
La drum lung v-ati asternut
Si iata ca al lui capat s-a intrevazut.
Din acest capat pe care voi il finalizati,
Tot de aici va inaltati
Si in urmatorul drum
Va asterneti
Mai mandre, mai frumoase, mai stralucitoare,
In al vostru port luminat de soare.

Acum, cu mine va invit, pornim de aici si la tainic sfat, cu cei drepti, cu cei intelepti, pornim. Ei multe au de asemeni a va zice, nu prin cuvinte ci prin graiuri sfinte ce voi le stiti si le primiti, caci voi urmasi ai lor, deasemeni fiti. Sfat dulce voi veti forma, la voi, in casele unde locuiti si veti asterne asa cum si bunii parinti au asternut/v-au daruit, iar voi, la fel, in altfel prezentat, veti lumina pe cei cu care stati la sfat.
Gradini apoi veti construi in acest spatiu, Eden, ce va fi, cu mii de flori, cu mii de arbori inaltati, cu mii de oameni cu care va inlantuiti, pe care ii iubiti. O prea frumoasa gradina voi creati si lumii intregi o aratati. Aceasta lume va inflori si va reprezenta mai mult decat Pamantul, e tot ce va fi. Asta gradina o veti arata fratilor galactici, fratilor de pe alta stea.
Mai mandri voi veti deveni, mai mandri veti primi pe cei alesi, pe cei iubiti, de pe alte planete indragiti. Voi deasemeni ve-ti creste in port, veti ostoi neincetat la porti si veti arata unui univers intreg, iubirea ce o aveti si care o asteptati de la toti cei care poarta/doresc sa o paseasca. Iubirea va inflori, exemplu voi veti fi. Veti atrage, veti colinda si multa lume voi veti indrepta. Cununi de lauri pe crestet voi primiti cu fiecare inaltare pe Pamant. Cununi veti purta/veti arata, caci voi, exemple fi-ve-ti in tara.
Asa ca noi de asta v-am chemat, sa va uram “bine ati venit la sfat“. Iar ceea ce voi veti crea in timp, voua va ramane sa hotarati asa cum inima va va ghida. In plan divin sa stiti ca sunteti, in plan divin va inaltati si in mare aliniere voi cu Creatorul stati.
Nimic din a voatra iubire sa nu precupetiti, ci sa primiti.
La inceput mai mult decat, daruiti. Aveti nevoie, este necesar ca lumina voastra sa creasca si nu in zadar. Catre infinit sa tintiti, caci nimic catre voi nu este sfarsit. Apoi lumina voi veti darui, dupa ce dintr-un mare cosmic prea plin veti simti ca sunteti. dar deja atunci lumea va va vedea si catre voi se va arata.
Deci, dragii mei nu uitati: lumina ce o purtati, lumina care inca mai aveti de primit si care asteapta sa soseasca si in voi sa intre, fara sa precupeteasca cu drag sfat si intelept si in continuare va ghidam.