Zamolxe ma cheama.
- Vino cu mine drag copil.
Alaturi de el merg. Ne indreptam catre munti, catre platoul Bucegilor.
-Am sa-ti arat acum intrarea. Este spatiul sacru al dacilor,Kogaionul.Intra cu mine in acest templu sacru al dacilor. Cand atingi muntele, el se deschide. Aceasta intrare este deocamdata ascunsa ochiului fizic. Pe aici se patrunde. Intram in spatiul sacru. O lumina alba ma inconjoara. Ea vine de undeva de deasupra mea si ma cuprinde.
-Este o lumina de purificare, imi spune Zamolxe, tu ai nevoie de aceasta purificare pt a patrunde.
Acum lumina a devenit discret albastruie iar corpul meu simt ca devine mai usor. Zamolxe ma asteapta. Urcam apoi prin spatii ce par a fi culoare in munte si ajungem intr-o sala deschisa unde mii si mii de lumini stralucesc catre noi.
-Aseaza-te pe acest simbol imi spune Zamolxe. Observ pe planul de sub picioarele mele mai multe stele unele in altele, concentrice si simt sa ma asez pe acest simbol.
-Este simbolul acordat tie acum, prin care te acordezi cu acest spatiu sacru. Lumina te patrunde si te recunoaste.
Langa mine a aparut spiritul Lupului Alb care se aseaza in dreapta mea. Lumina curge acum peste toti si il simt pe Zamolxe ca s-a asezat in fata mea. Mainile sale cuprind mainile mele si ochii nostri se intalnesc. Ma scufund in privirea sa si permit fluxului energetic sa curga prin mine.
--Trezeste-te copil drag si simte conexiunea perfecta, simte viata din tine. Trezeste-te la noua realitate.
Permit ca totul sa se desfasoare. Din peretii muntelui sunete si muzici si lumini, isi trimit ecoul catre noi. Totul se deschide si se vede cerul. Continui sa privesc in ochii lui Zamolxe.Lumini tasnesc catre ochii mei din ochii sai. Coruri umplu vazduhul. Un curent electric strabate coloana mea vertebrala si o vibratie noua curge prin corp. Ochii lui Zamolxe continua sa-mi sustina privirea. Stau linistita scufundandu-ma in aceasta lumina. Eu insasi devin lumina, caci lumina din ochii sai s-a mutat in fiinta mea.
-Esti lumina, spune Zamolxe. Lumina necesara acestui moment. Ea te transforma. Sunt transformari pe care tu déjà le simti. Te vei schimba. Insasi infatisarea ta se va schimba. Lasa totul sa se intample. Revii mai mult la adevarul tau si lumina va straluci prin tine. Te-am adus aici sa primesti aceasta lumina sacra, a muntelui sfant al dacilor. Acum tu te transformi, devii altfel. Iar mana ta va inchega legamantul sfant al dacilor de odinioara. Ai pecetea aici. E mometul sa o deschizi. Deschid. Tot ce-a fost legat, catre tine acum , va curge. Nimic din ce ai cunoscut nu va mai ramane departe de tine. Orasul tau de lumina sa stii ca exista. Te asteapta. Vei poposi in el. Acum ca ai primit tot ceea ce era necesar ne putem intoarce. Iar grila ta se desfasoara.
Ma ridic si mergem alaturi pe aceleasi culoare insotiti de spiritul Lupului Alb, pe drumul ce se lumineaza o data cu pasii nostril, primind tot mai multa lumina si binecuvantare din partea sa, din partea sa si a strabunilor, din partea celor ce protejeaza Kogaionul. Din partea Vulturilor, din partea Omului, din partea Voinicilor, din partea Pamantului.
-Spirit sacru se inalta binecuvantand Pamantul, traind si raspandind lumina ce peste vremi s-asterne, cu gandul rascolind tarana vremurilor si desteptand lumina viitorului.
Asa mi-a grait Parintele Zamolxe si apoi despartindu-ne fiecare intr-al sau drum, multumind muntelui, revin lumina catre locurile noastre catre toti cei ce cauta lumina.
-Cu drag te-mbratisez si lucrul ce ti l-am dat, sa-l urmezi.
-Precum spui, asa va fi, parinte drag, si-ti multumesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu