Plec in Egipt

                                     

Egipt, nume cu rasunet, mister al atator civilizatii creatoare ce si-au lasat amprenta si au ghidat umanitatea.

Vin sa impartasesc cu voi cateva trairi de-ale mele, cateva mesaje si … cateva surprize. Iar daca sunt cateva informatii cu care nu rezonati, nu trageti in pianist, ci fiti in compasiune si iubire si eventual dati delete acestui material.

Voi incepe cu inceputul cand Egiptul a insemnat pt mine cuvinte ca acestea: grandoare, entuziasm, mister, civilizatii evoluate, preoti initiati si multe alte cuvinte inaltatoare.

Iata ca a sosit revolutia la noi in tara si s-au deschis drumurile, iar magnetismul Egiptului si-a exercitat atractia. Iata-ma suita intr-un avion cu destinatia Egipt intr-un grup de turisti cu dorinte umane firesti. Eu, dornica sa ating toate pietrele, sa patrund in toate templele si sa ma umplu cu acele energii. Nimeni din grup nu a manifestat dorinta de a intra in Marea Piramida, asa ca nu am vizitat-o. Nu am avut timp sa regret acest fapt pt ca m-am indragostit pana peste cap.

M-am indragostit de o statuie.

Nici macar nu stiam pe cine reprezenta.

Culmea ca iubirea nu era cu sens unic. Statuia imi emana dragostea ei la modul cel mai inalt posibil, iar eu patrunsa de acel suflu eram in al 9-lea cer, raspunzandu-i cu iubirea mea.

Din acel moment Egiptul a insemnat pentru mine … iubire.

 Statuia era Achenaton.

Cand eram rugata sa povestesc despre acele minunate locuri istorice, scurtam si spuneam:

“- Stii, de fapt m-am indragostit de o statuie. Restul nu conteaza, gasesti in orice ghid de calatorie.”

Si iata ca peste un numar nu prea mare de ani, se formeaza un nou grup dornic sa viziteze Egiptul, de aceasta data cu alte orientari si care avea ca prim obiectiv vizitarea Marii Piramide. Pe multi din grup ii cunosteam si asteptam cu bucurie momentul excursiei. Insa, un fapt total neasteptat si aparent nejustificat a pus capat  excursiei.

Tatal meu mi-a ascuns pasaportul.

Poate ati trait astfel de momente cand stupoarea te blocheaza, privesti nauc fara a intelege ceva.

Am stat asa cateva momente pana cand, incet, incet, dintr-un adanc se instala cunoasterea ca nu am ce cauta in acea excursie. Tatal meu, un avangardist, un excursionist, ma anunta calm ca sunt treburi domestice ce necesita prezenta mea.

Dupa plecarea grupului in excursie, pasaportul a aparut.

Dar la scurt timp dupa acest eveniment un altul a aparut.

Maestrul ascensionat Tobias si-a facut simtita prezenta angelica cu multa delicatete si blandete si m-a rugat sa il insotesc intr-o calatorie dimensionala.

Am simtit cum bland ma ia de mana si m-am trezit mergand alaturi de el in lungul unui culoar de piatra nu prea inalt, un culoar subteran. Pe masura ce paseam, stiam catre ce ne indreptam. Catre Egipt. Am ajuns intr-o sala mare, cu coloane, o sala aflata sub pamant, undeva intre Sfinx si Marea Piramida. Aici ne-am oprit. S-a intors catre mine si cu multa blandete mi-a grait :

“- Ai facut in aceste temple tot ce se facea in ele la momentul respectiv. Ai toate initierile vremurilor. Te-am adus aici ca sa intelegi ca a sosit momentul sa renunti la acest trecut, a sosit momentul sa eliberezi toate atasamentele fata de Egipt. Acel Egipt a fost atunci. E timpul sa revii la viata ta din prezent.“

Hm ! Usor de spus, mai ales ca jocul atasamentelor imi placea; dar am inteles.

“- Bine, ai dreptate si iti multumesc. Te rog acum sa ma lasi singura, sa mai privesc o data aceste locuri dragi si sa ma desprind de ele. Stiu drumul de intoarcere.”

 Tobias a plecat si eu am ramas cu nostalgiile mele. Ce dragi imi erau acele locuri, cat de multe imi spuneau; de fapt ma imbratisau propriile mele aspecte. Apoi, foarte hotarata, am spus GATA cu acest joc al amintirilor! In fond, totul este in interiorul meu. Am respirat pana cand am simtit ca pot pleca linistita fara sa arunc nici o privire in urma.

Iata ca acum dupa mai bine de 10 ani, Egiptul imi apare din nou in fata si  … plec in Egipt.

Dar ce diferenta fata de atunci. Enorma. Atunci  eram ca un invatacel in fata marilor Maestri si acum cand revin la el, eu sunt Maestrul.

Un aspect atlant al meu, m-a vizitat acum cateva zile. Iata ce imi transmite:

„- Suntem impreuna. Ne reintalnim sub o forma diferita, altfel. Diferit de acum mult timp si diferit de acum mii de ani dupa caderea Atlantidei. Eu sunt aspectul tau de atunci, cand alaturi de Toth ai venit in Egipt. Pe mine ma cautai, pe mine ma simteai si tanjeai dupa aceasta intregire.

Ma vei gasi in acest spatiu al Egiptului asteptandu-te. Eu sunt vechiul soare egiptean. Ma vei simti si aceasta uniune, integrare acum este posibila. Tu vii acum dintr-o cu totul alta constiinta de sine pe care eu am asteptat-o. In aceste tinuturi ale Egiptului antic, intregirea noastra este mult mai usoara si o faci usoara pt mine. Acum eu sunt intr-un fel mai greoi, nu mai dens, mai greoi ca si constiinta. Constiinta ta noua ma ajuta, ma coordoneaza, eu aducandu-ti fatetele mele de experienta si intelepciune. Sa privim impreuna un obelisc. El inseamna foarte multe lucruri. Sa-l privim insa ca un zbor catre inaltimile multidimensionale si sa ne reunim pe acest zbor. Va fi o intregire usoara, asa cum o doresti tu si binecuvantata.

Te rog sa ma accepti asa cum sunt, cu toate ale mele. Ca atlant, am si eu tot felul de parti/aspecte. Permite-mi te rog, sa fiu asa cum sunt din acel trecut al tau si iti multumesc ca ma aduci in prezent.                            2019 03 29

Astazi, vin alte informatii (surprize pt mine) despre Egipt:

„- Ti se schimba viata profund. Intri intr-o schimbare profunda. Visele devin realitate. Iar realitatea veche, inconjuratoare o schimbi. Participi acum la un nou moment de mare amploare de regenerare a unei zone vechi, antice, poate fi numita, care isi mentine structurile vechi de credinta si civilizatie.

Are loc un avant al schimbarii in ce priveste domeniul cultural si educativ ce se adreseaza unui mare numar de oameni. Are loc o deschidere puternica de constiinta pe mai multe nivele, pe mai multe straturi si desigur restructurari ale vechilor sisteme. Participi la o uriasa schimbare a unui domeniu foarte vechi ce s-a mentinut pe planeta. Dar la acest moment el este depasit.

Fiintele care mentin aceste structuri vechi, sunt din vechile familii de faraoni care si-au extins monopolul asupra unei populatii si careia i-au pretins ascultare de-a lungul veacurilor.  Domnia acestor familii este pe sfarsite. La ora actuala ele sunt inca persoane influente, persoane ce au un cuvant de spus, un cuvant greu, un cuvant dens.

Multi din cei ce vin in Egipt, aduc prospetimea noii energii si apare un fel de conflict de interese. Esti acolo ca observator, esti cel ce constientizeaza, esti cel ce este in compasiune si acceptare. Participi intr-un fel la echilibrarea celor doua forte duale polare si a celor doua energii. Compasiunea este calea. Ea aplaneaza, linisteste, calmeaza. Astfel vor fi posibile deschideri noi in constiinta oamenilor si accesarea unor noi potentiale.

Sunteti acolo printr-o prezenta mareata, edificatoare pt noua energie, caci aceasta este in voi si cu voi pt a va servi. Prezenta si constiinta voastra mareata, ating in acea zona spatii marete cu energii ce au fost blocate, inchise sau directionate in alte parti. Pe respiratie, prin alegere constienta, ancorati-le in momentul vostru prezent. Ele au nevoie de un ghid, de o prezenta pt a reveni.

Intrati in locuri cheie.

Muzeul egiptean este acum o adunatura de energii si prezente contradictorii, speriate, inghesuite la un loc. Faceti-le cale libera. Anuntati-le ca pot pleca din acel spatiu fara a astepta intoarcerea vechiului Egipt. Sunt energii atlante milenare, greoaie, ce misuna/bantuie de la un sarcofag la altul, nestiind incotro sa o ia.

Aveti apoi complexul monumental al piramidelor, desavarsit in realizarea lui, dar care acum este depasit de noua retea planetara care va sustine divinitatea. Eliberati-le de vechea energie duala. Pt voi care le-ati depasit ca si cultura si cunoastere, este usor sa va apropiati de ele, de aceste energii dintr-un punct al iubirii si al compasiunii si sa le eliberati de acea constiinta de masa veche ce le absoarbe continuu. Ele (piramidele) sunt un sistem piramidal, cu momente de initieri vechi, depasit acum cand divinitatea va locuieste trupul. Ele insa continua sa atraga, sa hipnotizeze printr-o forma de mister si sa tina agatati numerosi oameni ce mentin inca o credinta veche despre Egipt.

La fel este si cu zona Copta a Cairo-ului, o gaura de balega unde energii vechi clocesc si put, mentinand o constiinta a sclaviei, o constiinta a neputintei si a  inrobirii omului pe Pamant.

Ajungeti apoi in Alexandria cea mult slavita, dar acum, cea mult inrobita. Nu mai e nimic acolo care sa va trezeasca interesul. Sunt doar pietre vechi, acoperite si murdarite de o energie a manipularii, a energiei comertului, o energie ce determina pe oameni sa astepte salvatorii. Este deasemeni o manipulare a unor forte vechi oculte, ce au uitat si ele de lumina si traiesc asa cum sunt, exploatand pe toti pt a se hrani.

Veti intalni energii ce devasteaza in dorinta de a-si obtine hrana energetica. Sunt multe entitati ale Egiptului, prezente, hranindu-se din toti cei ce isi dau puterea trecutului, crezand ca trecutul este mai maret decat sunt ei acum. Aceste entitati ce bantuie, sunt acolo pt a se hrani din toti cei ce devin uluiti de realizarile vechiului Egipt. Aceste constiinte vechi s-au pierdut pe sine si sunt in toate aceste spatii devorandu-si musafirii. Marea piramida este acum un astfel de loc. Ea isi primeste de fapt supusii de alta adata asigurandu-le un confort mental, raspunzandu-le curiozitatilor mentale si nicidecum un factor educativ sau inaltator, asa cum a fost la vremea respectiva. Sunt acum doar relicve ale unui trecut ce si-a jucat rolul la acel moment.

Acum, onorati si fiti in compasiune fata de toate aceste locuri si cu multa, multa iubire eliberati acolo unde simtiti ca mai aveti atasamente. Primiti-va aspectele si eliberati-le in stralucirea lui Eu Sunt. Binecuvantati totul si straluciti-va divinitatea. Nu veniti sa schimbati, veniti sa eliberati energii vechi si sunteti sa aduceti potentialele energiei si a constiintei noi, darurile voastre.

In fond, aveti tot dreptul. Voi sunteti din cei de altadata. A reveni in aceste locuri, este aidoma unei vizite la stra-stra-strabunici. Ca nepoti ai propriilor voastre aspecte, aveti dreptul de a veni cu daruri. Fiti in bucuria darurilor,  a prezentei si a stralucirii lui Eu sunt cel ce Sunt.

Si asa este

Sinele meu Inalt.

2019 03 31