Intrunirea

Suntem in acest spatiu. Este o intalnire la nivel galactic. Ne intalnim cu alte fiinte din marele spatiu cosmic. Sunt fiinte ce locuiesc pe planete, de pe Sirius, Arcturus, constelatia Lira, din sistemul nostru solar, dar si din alte spatii galactice. Este o intrunire.

Pamantul este foarte important si aceasta se specifica la aceasta intrunire. Pamantul este un spatiu de echilibrare a energilor distorsionate, dezechilibrate. Este un spatiu de o mare importanta prin faptul ca aici, aceste energii pot deveni echilibrate.

Multe repercursiuni galactice, diverse dezechilibre galactice isi gasesc acum echilibrul in acest spatiu planetar. Iata de ce este foarte important. La aceasta intalnire, se subliniaza acest lucru si suntem incurajati sa mergem mai departe.  

Si ei si noi, care traim pe planeta, stim deja ca spatiul de echilibrare al energiilor distorsionate este in interiorul nostru. Munca se face de catre noi, cu noi.

Ei au venit sa ne anunte frumusetea si radianta pe care o capata planeta si implicit noi, in urma echilibrarilor acestor energii. Ne transmit ca planeta are o stralucire cum nu a mai avut-o pana acum, iar noi oamenii care permitem echilibrarea avem o stralucire asemenea cristalului.

La aceasta intalnire se stabilesc de asemenea o serie de asa zisi “parametri lucrativi”, pe care sa-i atingem nu prin efort, ci prin permitere. Ei sunt prezenti in jurul planetei observand si invatand de la noi, cautand sa inteleaga transmutarile pe care fiinta noastra le realizeaza.

Spatiul galactic este inca in unele locuri, un spatiu al luptelor si al confruntarilor. Ceea ce se admira la noi si ar dori sa fie imprumutat, este sentimentul de compasiune, o intelepciune pe care multe fiinte din galaxie nu l-au atins.

Ni se transmite ca se observa rezultatul acestei compasiuni, pe planeta si in Taramurile invecinate, unde sunt cei plecati (cei ce au murit). Compasiunea pe care noi o traim si manifestam, schimba vibratiile dense si joase in spatii extraordinar de limpezi, clare, stralucitoare. Din punctul lor de vedere, este o magie pe care noi o facem si ei se mira de reusitele noastre, reusite de care noi nu suntem deplin constienti.

Intrunirea decurge cu rugamintea lor de a li se permite sa observe, sa inteleaga si sa invete despre acest miracol, Compasiunea, pentru ca ei doresc intr-un viitor apropiat sa se incarneze pe planeta si ar dori sa se pregateasca pt a-si insusi cu rezultate optime aceste stari interioare. Astfel ca suntem rugati sa le fim invatatori, continuand sa manifestam compasiunea, iar ei sa fie intr-un fel “in preajma noastra”, de fapt in conexiune cu divinitatea noastra Eu Sunt.

Din punctul meu de vedere, permit acest lucru si le spun ca in timpul noptii voi fi cu ei pt alte amanunte.

Chiar acum in spatiul intalnirii, au continuat sa soseasca fiinte de pretutindeni care isi manifesta dorinta de a se incarna pe Pamant. Ei pot deveni copiii unora dintre noi, dorind sa cunoasca aceste atribute/capacitati pe care noi le avem, de a transmuta energiile duale, distorsionate, in energii echilibrate care ne schimba viata in bine.

Sunt foarte multi sositi. Spatiul pare ca devine mic. Simt ca ma plimb printre ei. Unii sunt curiosi, unii ma privesc neincrezatori, unii cu superioritate, iar altii cu blandete si voiosie. Ce au in comun? Dorinta de a veni pe Terra, de a se incarna si de a trai aceasta magie a transformarilor prin care trecem. Nu sunt necesare cuvinte de incurajare din partea mea. Nu e cazul, pt ca alegerea este si ramane voluntara, personala. Importanta este acceptarea din partea mea, deschiderea pe care o am in a fi un indrumator, un ghid, asa cum ei o cer.

Oricine poate fi un indrumator pt oricat de multe fiinte din Univers doresc, atunci cand cel de pe Pamant traieste aceste sentimente de compasiune, de iubire de sine, de permitere.

Stau alaturi de ei, fara vorbaria mentalului, ci doar intr-o stare de calm si acceptare si desigur intr-o permitere si compasiune totala. Cu cat starea mea de compasiune este mai ampla, ii simt mirati, intelegand ca stralucesc si ei observa energiile din interiorul meu cum se transforma. Desi uimiti, ei inteleg ca planul Pamantului, ca ceea ce traim aici si prezenta acestui corp fizic, ofera potentiale de nebanuit.

Ii simt cum aleg si iau hotarari intelegand frumusetea, importanta intelepciunii pe care aici o pot atinge.

Pe masura ce respir in compasiune pt mine si pt intreaga creatie, simt cum sunt invaluiti si simt asupra lor acest efect al starii de compasiune. Insusi spatiul in care suntem intruniti, s-a expandat, a trecut pe alta vibratie si efectiv ii simt si pe ei stralucind intr-o frumusete ce nu poate fi descrisa, caci nu sunt suficiente cuvinte.

 Au devenit contemplativi si multumiti ca au o astfel de experienta.

Simt ca intrunirea se termina. Este o plecare linistita, mult mai calma decat la sosire si un gand strabate adunarea:

”- Iata un uman terestru ce a reusit, un om al Terrei ce  a reusit!”

Acum sunt singura in acest spatiu al intrunirii, plin cu compasiunea emanata de divinitatea mea, compasiune ce m-a umplut. Pot doar sa spun: Si asa este.

 Merita sa fii uman, merita sa traiesti aceasta experienta terestra, merita sa fii insasi viata.

Inchei cu un mare mare, Multumesc!!!