Ceata

Suntem in acest Acum. Totul se clarifica. Ceata se ridica. Ceea ce a fost confuz pana acum, blocat, se spulbera si totul revine la ceea ce a fost…. Ceata se ridica.

Tot ce-a fost blocat se indeparteaza si revine ceea ce Eu Sunt, in mod firesc, real. Totul in interiorul meu se schimba. Permit acestei cete, acestui val dens, sa se ridice. Este o plecare sau o ridicare linistita, o panza ce se ridica gratios.

Si de cealalta parte a panzei, sunt tot eu. E o continuare. Nu a fost niciodata o separare reala. Nu m-am indepartat de mine niciodata, desi am trait ca uman “separat” de partea mea divina. Acum valul se ridica. Simt celelalte spatii ale mele. E o revenire la mine cel intreg. E o revenire fara graba, o permitere ce ma ajuta sa savurez fiecare moment de reconectare cu mine insami.  

Cand respir, stiu ca sunt tot eu. Fiecare pas pe care-l fac, este catre mine si fiecare clipa mi-o daruiesc cu bucurie. In acest Acum, am permis sa ma dezvalui mie insumi si sa ma bucur de fiecare clipa traita.

Valul se ridica si inteleg tot mai profund frumusetea, intelepciunea vietii traita pana acum in aceasta dimensiune densa, restransa si atat de limitata. Si totusi ce creatie minunata! Cand ma uit inapoi, inteleg totul printr-o noua perceptie. Pot da drumul acum acestei creatii limitate si pe masura ce ceata se ridica, pasesc spre un nou Univers.

Nu mai exista separarea. Exista diversitatea si trairea plina de pasiune. A fost pasiune si pana acum. A fost o sinceritate totala despre aceasta dualitate si o plonjare adanca in ea, ce a permis ca fiecare rol sa fie trait profund de intens, imens de limitat si suferinta pe rol regal.

Desi intelegi iluzia, iti dai seama cata intelepciune ti-au adus trairile acestei iluzii totale. Totul a fost deosebit de important, deosebit de binevenit pt a merge mai departe. Se simte intelepciune si profunda cunoastere acumulata prin rolurilor duale.

Intelegi ca ele s-au terminat si observi cum ceata/valul se ridica. Esti maestrul vietiii tale, esti inteleptul vietii tale si in acelasi timp devii indrumatorul tau pt a merge mai departe.

Castigi prin aceste roluri, cunoasterea, intelepciunea, rabdarea. Intelegi dualitatea si intelegi forta ce te determina sa FII. De fapt, este flacara vietii care te impinge spre noi creatii.

Valul s-a ridicat. Inca te simti putin confuz, putin amortit, caci simturile inca nu s-au desteptat total. Se face simtita o alta siguranta, o alta incredere de sine. Si foarte multe lucruri nu mai conteaza. Tot ce credeam a fi binevenite, de o anumita valoare, acum s-au spulberat si intelegi inutilitatea lor. Multe erau plecate din mental, tineau de o obisnuinta si oricat doreai sa iesi din limitari, realizezi ca inca erai in ele.

Acum, intr-un mod firesc, acestea se indeparteaza si simt ca nu mai valoreaza, ca multe nu sunt importante. Este o cu totul si cu totul alta perceptie si traire in acest Eu Sunt, atat de diferit de pana acum.

Este atat de firesc sa simti ca SUFERINTA, BOALA, IMBATRANIREA, SARACIA… nu mai exista in acest noua spatiu de existenta.

Respir in mine, ma simt altcineva si am rabdare ca noile simturi ce ofera perceptii noi, sa se activeze firesc si gratios.  

Multumesc pentru tot ce sunt.

Mesaj de la divinitatea mea.